Evaluarea cadrului normativ național și a politicilor din sectorul justiției prin prisma standardelor internaționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități, a fost tematica mesei rotunde, dar și titlul studiului prezentat pentru consultare publică de autorii acestuia, Elena Stăjilă și Gheorghe Bosii. Evenimentul a fost organizat pe 20 ianuarie, de Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, cu suportul financiar al USAID Moldova. La discuții au luat parte reprezentanți ai Oficiului Avocatului Poporului, Consiliului pentru Egalitate, funcționari din cadrul Procuraturii Generale, ai Ministerului de Interne, delegați de la judecătoriile din Ungheni și Bălți, precum și experți în domeniul justiției.
Autorii au prezentat lacunele care le-au constatat în cadrul normativ și în politicile sectoriale din țara noastră pentru asigurarea accesului la serviciile de justiție a persoanelor cu dizabilități. Drept standarde de referință cercetătorii au Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și Cadrul internațional de excelență judecătorească. Experții și-au structurat prezentarea în jurul a 7 tematici, prin prisma cărora sunt analizați parametri de accesibilitate a persoanelor cu dizabilități la serviciile de oferite de instituțiile de justiție. Capacitatea juridică a persoanelor cu dizabilități, accesibilitatea fizică și informațională a instituțiilor din sectorul justiției, accesibilitatea costurilor aferente înfăptuirii justiției, dreptul persoanelor cu dizabilități la ajustări procedurale, sunt doar câteva din cele șapte domenii selectate pentru studiu.
Experții au constatat că unele elemente, ce țin de accesul la justiție al persoanelor cu dizabilități, din Planul de acțiuni al Guvernului privind implementarea Programului național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități 2017-2022 nu au fost implementate, iar altele au fost doar parțial realizate. Una din cauzele ineficienței Planului de acțiuni al Guvernului a fost, în opinia autorilor, este utilizarea în document a sintagmei ”în limita mijloacelor financiare alocate”, care a fost, mai degrabă, o formă de eschivare a autorităților. Costurile prohibitive sunt o altă barieră identificată de cercetători, care împiedică participarea efectivă a persoanelor cu dizabilități la procesul de înfăptuire a justiției, în privința cărora autoritățile statului nu au întreprins nicio o acțiune.
Dna Stăjilă și dl Bosii au recomandat să fie prelungită perioada de implementare a Panului de acțiuni al Guvernului pentru a realiza obiectivele propuse în documentul strategic și, totodată, să fie inițiată aprobarea unui nou program de politică guvernamentală privind accesul la justiție a persoanelor cu dizabilități. De asemenea, experții au propus ca mecanismele de capacitate juridică și capacitate de exercițiu a persoanelor cu dizabilități să fie modificate și completate în conformitate cu standardele internaționale. Totodată, cercetătorii au elaborat mai multe propuneri specifice pentru autorități, care presupun ajustări de ordin procedural pentru justițiabilii cu dizabilități, precum și acțiuni care au menirea să sporească accesibilitatea fizică și informațională a instituțiilor de justiție.
În cadrul discuțiilor dedicate studiului dl Andrei Brighidin, de la Consiliul pentru Egalitate, a remarcat că recomandările studiului sunt foarte bine documentate. El a reconfirmat angajamentul membrilor Consiliului pentru Egalitate de a susține acțiunile de pledoarie și dialogul cu decidenții, în procesul de incluziune a persoanelor cu dizabilități. Dna Victoria Cușnir, de la Procuratura Generală a Republicii Moldova, a propus crearea unui mecanism intersectorial pentru promovarea accesibilității la justiție persoanelor cu dizabilități. Directorul Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, dl Vitalie Meșter, a atras atenția autorilor studiului referitor la pericolul instituționalizării videoconferinței ca o formă de participare universală a persoanelor cu dizabilități la procesul de justiție, care ar putea absolvi autoritățile de responsabilitatea accesibilizării instituțiilor. El a recomandat ca persoanelor cu dizabilități să li se ofere dreptul să aleagă forma de participare la actul de justiție care le este comodă.
Evenimentul de prezentare și discutare a studiului a fost organizat în cadrul proiectului ”Suport în dezvoltarea și implementarea politicilor privind accesul la justiție pentru persoanele cu dizabilități”, realizat de Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități cu suportul USAID Moldova.
Pentru mai multe detalii despre studiu, vă rugăm să accesați următorul link: https://cdpd.md/studiu-evaluarea-cadrului-normativ-national-si-a-politicilor-din-sectorul-justitiei-prin-prisma-standardelor-internationale-privind-drepturile-persoanelor-cu-dizabilitati-si-a-cadrului-inter/
