Războiul din Ucraina, izbucnit în februarie 2022, a determinat milioane de oameni să-și  părăsească locuințele, în căutarea siguranței. Circa 90 de mii de ucraineni și-au găsit refugiu în Republica Moldova, iar oamenii continuă să sosească. Unii aleg să se îndrepte spre alte state, alții rămân, pentru că aici sunt mai aproape de patrie, obțin statut de protecție și condiții necesare de trai, iar comunitatea le oferă susținerea și compasiunea atât de necesare. Pentru Svetlana Cazacova și Irina Covric, Chișinăul  – capitala Republicii Moldova – a devenit un oraș de suflet, unde așteaptă, cu răbdare, pacea Ucrainei.

Svetlana Cazacova: curajoasă în fața războiului și a dificultăților financiare

Svetlana Cazacova, în vârstă de 72 de ani, locuia în orașul Odessa, împreună cu soțul, care a suferit în urma unui accident vascular cerebral, și fiica în vârstă de 40 de ani. Decizia de a abandona tot ce au agonisit o viață, plecând la drum lung cu un pacient grav bolnav, a fost luată în cea de-a 10-a zi de război. Devenise clar că trebuie să se salveze, după ce clădirea din apropierea casei a fost bombardată sub ochii Svetlanei.

„Am înțeles că mâine sau chiar azi, o bombă poate cădea și peste clădirea noastră. Oamenii se ascundeau pe scara blocului, înțelegând că n-ar fi supraviețuit la subsol. Nu puteam să-mi iau soțul în ascunziș, de aceea alegeam să stau cu el, dar fiica insista să mă adăpostesc imediat ce primeam mesajele de avertizare. Apoi, am obosit să-mi fie frică, am zis că, dacă mor, să o fac în casa mea. Am plecat din țară la insistența fiicei și ne-am adăpostit în Republica Moldova, la sora mea. Credeam că venim pentru o săptămână, dar am rămas pentru 2 ani ”, povestește Svetlana, înlăcrimată.

În scurt timp, familia s-a văzut nevoită să închirieze un apartament, pentru a asigura spațiul și condițiile necesare bărbatului cu mobilitate redusă. La prima etapă, alocația de 300 de euro a familiei era suficientă pentru a achita chiria și, când prețurile au crescut, familia a început să acumuleze datorii.

Situația s-a complicat și mai mult când Svetlana și fiica ei au aflat că au fost lipsite de alocația acordată anterior de Agenția ONU pentru refugiați. În căutarea asistenței juridice, familia a apelat la Centrul de Drept pentru Persoane cu Dizabilități (CDPD), organizație care promovează și apără drepturile grupurilor vulnerabile și ale persoanelor cu dizabilități din Republica Moldova.

Potrivit juristului CDPD, Gheorghe Bosîi, organizația a început să înregistreze solicitările pentru asistență juridică în vederea restabilirii ajutorului financiar pentru refugiați la începutul lunii iunie, 2024. Documentarea criteriilor de sistare a asistenței financiare a arătat că Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați a redus bugetul cu 30%, iar în consecință, unii refugiați au fost excluși din lista de beneficiari fără a fi anunțați sau a li se oferi argumentele necesare.

Până în prezent, Centrul de Drept pentru Persoanele cu Dizabilități a recepționat aproximativ 20 de solicitări pentru asistență juridică în scopul reluării ajutorului financiar, care sunt în proces de soluționare. Majoritatea refugiaților aflați în impas ajung să beneficieze de serviciile centrului prin recomandare, dispersând informația între conaționali.

Irina Covric, în căutarea siguranței și lupta pentru supraviețuire

Un suport juridic valoros a primit la CDPD și Irina Covric, în vârstă de 58 de ani, originară din regiunea Odessa. La 9 luni de la începerea războiului, femeia a decis să-și găsească refugiu în Republica Moldova. De una singură și fără transport, având la ea doar actele și medicamentele pentru inimă, pe 15 septembrie 2022, Irina a trecut frontiera Republicii Moldova pe jos.

De 2 ani, de când se află în Republica Moldova, aceasta a supraviețuit două atacuri de cord și o intervenție chirurgicală, motiv pentru care nu se poate angaja cu regim complet. Rămasă fără adăpostul Centrului de refugiați în urma unor neînțelegeri, femeia a fost cazată de membrii unei comunității religioase din capitală, unde locuiește și în prezent. Unica sursa financiară a Irinei rămânea a fi alocația de refugiat, cei 2200 de lei sau 120 euro, acordați lunar de către Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), care au fost suspendați din motive necunoscute, în luna mai 2024.

Mi-a plăcut cum am fost primiți în Republica Moldova. Ni se oferă haine, produse alimentare. Suntem aprovizionați cu cele necesare. Alocația, însă abia dacă îmi ajungea să acopăr cheltuielile pentru transport și preparatele de inimă, care nu sunt de găsit în Republica Moldova și le cumpăr, periodic, din Ucraina. Când am rămas fără această alocație, devenise și mai greu.”, povestește Irina.

„Irina s-a adresat la noi, atunci când a rămas fără ajutor financiar și fără loc de trai. I-am oferit consultanța necesară și am ajutat-o să scrie contestația de reevaluare și a-și recâștiga dreptul la ajutorul financiar prin redobândirea alocației. Când i-au venit sursele financiare pe card, ne-am bucurat alături de ea.” povestește Gheorghe Bosîi.

Familia Cazacov a redobândit dreptul la alocația de refugiați per fiecare membru. După 5 ore de consultații juridice, contestări și stabilirea gradului de vulnerabilitate a familiei, Svetlana a simțit o eliberare și bucurie profundă.

Potrivit informațiilor CDPD, 90% dintre ucrainenii care au fugit din calea războiului venind în Republica Moldova sunt mame cu copii, bătrâni sau persoane cu nevoie speciale.

Astfel, în condițiile reducerii bugetului ONU alocat refugiaților, Centrul de Drept al Persoanelor cu Dizabilități îndeamnă structurile statului să identifice soluții fiabile pentru a oferi suportul financiar comunității vulnerabile, astfel încât, statul să le poată oferi un mediu sigur și primitor.

Acest articol a fost realizat în parteneriat cu Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități din Moldova în cadrul programului „Războiul din Ucraina: Răspuns și recuperare incluzivă la inițiativa organizațiilor persoanelor cu dizabilități (Faza 2)”. Programul are ca obiective: advocacy pentru un răspuns umanitar incluziv, răspunsul umanitar la criza refugiaților din Ucraina și acțiuni de suport pentru organizații ale persoanelor cu dizabilități și persoanele cu dizabilități. Acest program este implementat cu asistența financiară a partenerului de finanțare CBM și Fondului European al Dizabilități.